,,Prin grădina de poveste” (Recenzie)

clipboard01Se spune că fiecare suflet poartă în el copilul de odinioară care, adesea, încearcă să se facă remarcat.Ignorând glasul sufletului meu, m-am pierdut printre grijile zilnice uitând că, atunci când copilul din suflet îţi şopteşte clipele copilăriei, trebuie să îl asculţi, căci vorbeşte despre ceea ce ai fost cândva.
Poeta Raveca Vlaşin a ştiut că şoapta sufletului trebuie ascultată şi, torcând în cuvânt ,,poveşti de vis şi gând” a lăsat ca mărturie versuri din suflet pentru suflet.Astfel de versuri se regăsesc şi în volumul ,,Prin grădina de poveste,” volum care se adresează nu doar copiilor, ci şi celor care nu au uitat că şi ei au fost, cândva, copii.
Maturi fiind, uităm că ,,viitoru-i un compus/din al faptelor răspuns” şi rătăcim ,,printre semne-nşelătoare,” evitând reîntoarcerea ,,prin grădinile visării/Pe potecile-ntrebării.”
Citește mai mult

Reclame

,,Nerătăcitele rostiri” (Recenzie)

cenaclul-ecoart-lansare-de-carte-14494781648580-resizeCâţi dintre noi, oare, ne-am întrebat ce se petrece în sufletul unui scriitor, ce suferinţă, bucurie sau temere se ascunde în spatele cuvintelor?
În cuvinte sălăşluieşte tainic sufletul autorului. Gândindu-mă la o definiţie care să înglobeze în sine esenţa tainei unui astfel de suflet, îmi vin în minte cuvintele părintelui Virgil Gheorghiu: ,,Cuvintele scrise pot deveni case, dacă sunt scrise de arhitecţi, maşini dacă sunt scrise de inventatori, lacrimi sau strigăte de bucurie dacă sunt scrise de poeţi…Orice scriere este un simbol al creaţiei ieşite din nimic, al morţii şi învierii prin cuvânt.”(1)
Citește mai mult

,,Viul Vieţii” (Recenzie)

Aurel-Radu,,Tot, ceea ce am citit, /Îmi aparţine mie,/Iar ceea ce am scris,/Să fie al tuturor.”

Prin aceste cuvinte, un suflet de autor întâmpină, la începutul unui volum de poezii intitulat sugestiv Viul vieţii, sufletele cititorilor.

Alin Radu nu vrea să se ştie dator şi restituie lumii, prin cuvinte alese, ,,scântei ce pot să învie.” Lăsând în urmă un Shakespeare bătrân ,,uitat de toţi şi toate” ce-şi  ,,joacă tragedia prin sălile pustii,” autorul poartă sufletele cititorilor spre amintiri uitate, auzite cândva, demult, amintiri despre o fetiţă cu chibrituri care ,,se stinge în zăpadă” ,,când fulgii cad pe ochii ce nu mai pot să-i vadă.” Citește mai mult

“Visul Mariei” –valorile sfinte ale satului românesc (recomandare de carte)

visul-maiei-cristina-plamadealaAdesea îmi trăiam viaţa ca şi când aceasta nu ar avea nici o finalitate, trăiam şi, totuşi, nu trăiam; însă, eu nu conştientizam aceasta sau conştientizam pentru scurt timp, după care reveneam la viaţa ce nu poate fi numită cu adevărat viaţă.Într-o zi, o carte intitulată “Visul Mariei”, scrisă de doamna Cristina Plămădeală, m-a determinat să îmi pun întrebările pe care evitam să mi le pun sau de care fugeam. Oare câţi dintre noi conştientizăm cu adevărat că “omul nu devine om fără suflet”, câţi oameni contemporani îşi mai pun întrebări existenţiale despre lume, despre Dumnezeu sau propriul suflet?Învăţăm istorie, citim cărţi din acest domeniu şi avem impresia că istoria a fost deja scrisă, daruităm cu desăvârşire că istoria ne-o scriem singuri, în fiecare zi, în fiecare clipă pentru că “fiecare om îşi scrie istoria lui în dependenţă de ecoul sufletului său, care îi dictează ce şi cum să vadă, şi ce să înveţe din cele văzute şi trăite.”


Citește mai mult